Ilie Crețulescu
| Ilie Crețulescu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Piatra-Neamț, Neamț, România[1] |
| Decedat | (79 de ani) București, România |
| Cetățenie |  Regatul României Republica Populară Română Republica Socialistă România |
| Ocupație | ofițer militar |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Gradul | general-colonel |
| Bătălii / Războaie | Primul Război Mondial Al Doilea Război Mondial |
| Decorații și distincții | |
| Decorații | Ordinul Coroana României Ordinul național „Steaua României” Ordinul Mihai Viteazul Ordinul Vulturul Alb[*] Ordinul Leul Alb cl. a IV-a[*] Ordinul Apărarea Patriei[*] |
Modifică date / text  | |
Ilie Crețulescu (n. , Piatra-Neamț, Neamț, România – d. , București, România) a fost un general român, care a luptat în cel de-al doilea război mondial.
Biografie
[modificare | modificare sursă]A absolvit Școala Pregătitoare de Ofițeri de Infanterie (promoția 23 iunie 1913).[2][3]
Funcții deținute
[modificare | modificare sursă]- 1 aprilie 1938 - 26 februarie 1939 - Comandantul Brigăzii 15 Mecanizate "Podul Înalt" - Colonel.
- 1941 – 1942 - Șeful Statului Major al Corpului 4 Armată.
- 1942 – 1944 - Comandantul Brigăzii a 9-a Infanterie.
- 1944 - Comandantul Comandamentului 104 Munte.
- 1944 - Comandantul Divizia 103 Munte.
- 1944 - Comandantul Diviziei 4 Munte.
- 1944 - Subsecretar de Stat al Forțelor Terestre.
- 1944 – 1945 - Adjunct al Șefului Marelui Stat Major General.
În perioada 15 august 1945 - 26 iunie 1947 a îndeplinit funcția de comandant al Corpului Grănicerilor, cu grad de general de divizie.[2][3]
- 1947 - Comandant Adjunct al Regiunii 1-a Militare.
- 1947 - Șeful Statului Major al Regiunii 1-a Militare.
- 1948 - În retragere.
Decorații
[modificare | modificare sursă]
Ordinul „Steaua României” în gradul de ofițer (8 iunie 1940)[4]- Ordinul „23 August” clasa a III-a (12 august 1959) „pentru contribuția activă la întărirea regimului democrat-popular”[5]
- Ordinul „23 August” clasa a II-a (10 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”[6]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ pagină web, accesat în
- ^ a b Lucian Prichici, Gabi Crăciun, „Revista FRONTIERA – trecut și prezent (1920-2013)”, în Marian Moșneagu, Florea Petrișor, Cornel Țucă (coord.), Armata română și mass media, Studii și comunicări prezentate la sesiunea științifică dedicată Zilei Arhivelor Militare și aniversării a 93 de ani de la înființarea Centrului de Studii și Păstrare a Arhivelor Militare Istorice: Pitești, 28 iulie 2013, Ed. Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 2013, p. 67. ISBN: 978-606-654-086-5
- ^ a b Sever Neagoe, Personalități din evoluția grănicerilor în secolul XX, București, 2001, pp. 131-141.
- ^ Decretul Regal nr. 1.905 din 8 iunie 1940 pentru numiri de membri ai ordinului „Steaua României”, publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, nr. 131 din 8 iunie 1940, partea I-a, p. 2.783.
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 181.
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500 din 10 august 1964 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 18, 9 decembrie 1964, p. 134.